Erupția cutanată cauzată de miliaria este denumită, în mod popular, „alergie de la căldură”. Cu toate acestea, nu este vorba despre o alergie propriu-zisă în sens medical. Ea nu are un mecanism imunologic, cum ar fi cel mediat de anticorpi IgE, cum se întâmplă în cazul urticariei alergice, rinitei alergice sau anafilaxiei.
Simptomele miliariei seamănă cu o reacție alergică pe piele, dar nu implică sistemul imunitar precum o alergie clasică. Totuși, există o formă rară de alergie reală la căldură, denumită medical urticarie colinergică, dar este diferită de ceea ce oamenii numesc în mod obișnuit „alergie de la căldură”.
Urticaria colinergică este declanșată de creșterea temperaturii corpului, nu neapărat de căldura ambientală și se manifestă prin umflături roșii, proeminente pe piele. Spre deosebire de miliaria, această afecțiune poate fi severă, iar în cazuri rare, poate provoca reacții sistemice precum dificultăți de respirație.
Cum se manifestă iritația de la căldură
Miliaria apare din cauza blocării glandelor sudoripare ecrine, iar simptomele sunt cauzate de acumularea transpirației sub piele. Aceste glande au rolul de a menține constantă temperatura corpului. Când temperatura internă crește, glandele ecrine eliberează apă, care urcă prin canale subțiri până la suprafața pielii. Acolo, se evaporă rapid și răcesc astfel pielea și sângele de dedesubt.
În condiții de transpirație excesivă, mai ales la temperaturi ridicate sau pe zonele acoperite de pliuri de piele ori îmbrăcăminte strâmtă, aceste canale se pot înfunda, explică specialiștii Harvard Medical School.
Astfel, transpirația rămâne blocată sub piele, ceea ce declanșează o reacție inflamatorie și duce la apariția unor bubițe roșii, mici, asemănătoare unor coșuri sau vezicule cu dimensiunea de 1-3 milimetri. La persoanele cu nuanțe mai închise ale pielii, aceste bubițe au o culoare ușor mai închisă decât pielea din jur.
Iritația cauzată de căldură provoacă mâncărime și disconfort, dar este important să eviți pe cât posibil scărpinatul până la vindecare. Acesta nu doar că agravează inflamația pielii și întârzie vindecarea, dar poate produce mici leziuni cresc riscul de infecții bacteriene.
Citește și: Cum să previi iritația sub sân în sezonul cald
Erupția de la căldură apare mai frecvent pe:
- gât
- scalp
- piept
- zona inghinală
- pliurile coatelor
Miliaria poate apărea ori de câte ori corpul transpiră. Ea afectează mai des persoanele care trăiesc în zone cu climă caldă și umedă, precum și în perioadele de spitalizare, febră sau efort fizic intens.
În cazul urticariei colinergice, nu transpirația în sine provoacă reacția, ci modul în care organismul răspunde la procesul de termoreglare, potrivit centrului medical Cleveland Clinic, din SUA.
Poze cu alergia de la căldură la bebeluși și copii
Bebelușii sunt cei mai vulnerabili la această afecțiune cutanată, deoarece glandele lor sudoripare ecrine nu sunt complet dezvoltate. Se estimează că până la 30% dintre sugari suferă de iritație de la căldură în sezonul cald. Copiii mici sunt și ei afectați frecvent, mai ales în perioadele de joacă intensă.
Miliaria poate apărea sub mai multe forme, iar la bebeluși este frecventă o variantă mai ușoară, numită miliaria cristalină sau sudamina, care nu provoacă mâncărime sau disconfort. În acest caz, blocajul canalelor sudoripare are loc aproape de suprafața pielii, la nivelul epidermei (primul strat al pielii).
Erupția provocată de miliaria cristalină este mai fină și are aspectul unor niște vezicule mici și transparente, ca picăturile de apă. Iritația de la căldură apare frecvent pe față, trunchi, brațe și picioare.
La copiii mai mari, cea mai frecventă formă de erupție este miliaria rubra, cu simptome mai intense și aspect diferit. Bubițele care apar pe piele sunt roz sau roșii și pot fi însoțite de mâncărime sau usturime. De obicei, zonele afectate la ei sunt spatele, pieptul, gâtul și coapsele. Hainele strâmte sau din materiale sintetice pot contribui la apariția erupției cutanate.
Dacă observi astfel de erupții la bebeluș sau copil, este recomandat să consulți medicul pediatru, mai ales pentru a exclude alte boli ale copilăriei care au aspect similar, cum ar fi varicela, rujeola și alte infecții virale.
Imagini cu iritația de la căldură la adulți
Miliaria rubra este cea mai frecventă formă de alergie la căldură și în rândul adulților. Transpirația abundentă blochează canalele sudoripare mai profund, la nivelul dermului superficial. Se manifestă prin bubițe roșii, inflamate, adesea însoțite de mâncărime, senzație de usturime sau înțepături.
Alergia de la căldură este diferită de alergia la soare atât prin cauze, cât și prin manifestare. Cea din urmă este declanșată de expunerea directă la razele UV ale soarelui și este o reacție imunitară reală, uneori legată de fotosensibilitate la medicamente sau factori genetici. Erupția de la soare are tot culoarea roșie și provoacă mâncărime, dar veziculele apar doar pe pielea expusă la soare.
Citește și: Diferența dintre alergia la căldură și la soare
Cum se tratează alergia de la căldură
Atât la adulți, cât și la bebeluși și copii mai mari, se recomandă următoarele metode pentru calmarea simptomelor și prevenirea iritației:
Răcorește-ți pielea
Primul pas este să ieși din mediul cald și să-ți menții pielea răcoroasă și uscată. Poți folosi un ventilator sau aerul condiționat, să faci un duș cu apă rece sau să aplici comprese reci pe zonele afectate.
Ai grijă la îmbrăcăminte
Pentru a preveni alergia de la căldură, evită hainele din materiale sintetice, deoarece rețin căldura și cresc transpirația. Hainele tip dry-fit absorb transpirația, însă ele pot fi prea strâmte. Este recomandat să porți haine lejere, din bumbac, care permit circulația aerului. Dacă iritația apare în zona inghinală, evită purtarea lenjeriei până când pielea se vindecă.
Aplică produse calmante pentru piele
Pentru a calma mâncărimea, poți folosi o loțiune cu calamină sau creme cu corticosteroizi. Evită pudra pentru bebeluși, cremele grase sau uleioase și cremele de protecție solară, deoarece pot bloca și mai mult porii.
Erupția provocată de căldură dispare de obicei în una-două zile după ce îți răcorești corpul. Formele mai severe pot dura o săptămână sau chiar mai mult. Consultă medicul dacă erupția nu se atenuează după o săptămână. Dacă ai dureri, mâncărimi intense sau dacă erupția pare infectată, mergi cât mai repede la medic.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Deshidratarea: cum recunoști semnele și la ce complicații poate duce. Iată cum o poți preveni... Ce este tulpina Nimbus de COVID-19 care a luat cu asalt populația lumii. Care sunt simptomele...