Vârsta biologică este un indicator mult mai precis al sănătății organismului decât vârsta cronologică. Ea reflectă cât de „bătrân” este corpul tău la nivel celular și funcțional și poate fi diferită de vârsta cronologică. De exemplu, poți avea 40 de ani cronologici, dar organismul tău poate funcționa ca al unei persoane de 35 de ani sau de 50 de ani.
Ritmul îmbătrânirii biologice este influențat de bagajul genetic al fiecăruia dintre noi. Genele „dictează” cât de rezistente sunt celulele la stresul oxidativ, cât de eficient sunt reparate daunele celulare, cât de bine funcționează sistemul imunitar și cât de predispuși suntem la boli.
Deși genetica are un cuvânt de spus în modul în care îmbătrânim, stilul de viață cântărește la fel de mult, iar aici intră alimentația, activitatea fizică, stresul, calitatea somnului, fumatul, alcoolul, starea psihică și chiar relațiile sociale.
Studiile din ultimii ani arată tot mai clar că alimentația poate influența într-o mare măsură ritmul îmbătrânirii celulare și vârsta biologică. Anumite alegeri alimentare pot încetini unele dintre mecanismele biologice ale îmbătrânirii și apariția bolilor cronice.
Cercetătorii au identificat mai multe tipuri de diete care pot influența ritmul îmbătrânirii:
Dietele cu puține calorii
Numeroase cercetări au arătat că restricția calorică fără malnutriție poate susține îmbătrânirea sănătoasă și crește longevitatea. De exemplu, dieta ketogenică cu foarte puține calorii poate reduce vârsta biologică cu peste 6 ani, susține un studiu publicat recent în revista Nutrients. Această dietă limitează aportul caloric sub 800 de calorii pe zi și se bazează pe un aport ridicat de grăsimi (70%), moderat de proteine (25%) și scăzut de carbohidrați (sub 5%).
Comparând persoane cu o greutate normală și persoane cu obezitate, cercetătorii au constatat că obezitatea accelerează îmbătrânirea biologică. După 180 de zile de dietă ketogenică strictă, participanții cu obezitate au înregistrat o încetinire semnificativă a acestui proces, echivalentă unei reduceri de peste 6 ani a vârstei biologice.
Acest efect se datorează cetozei induse de dieta keto cu foarte puține calorii, susțin cercetătorii. Cetoza este o stare metabolică în care organismul folosește grăsimile ca sursă principală de energie, în locul carbohidraților. Pe lângă încetinirea îmbătrânirii, ea a adus și beneficii metabolice, cum ar fi îmbunătățirea nivelului de glucoză și insulină.
Cu toate acestea, experții avertizează că varianta strictă a dietei keto nu este lipsită de riscuri. Ea poate duce la carențe nutriționale, dezechilibre electrolitice sau chiar cetoacidoză dacă nu este urmată sub strictă supraveghere medicală.
Dieta meditereaneană
Alimentele din dieta mediteraneană sunt bogate în antioxidanți, compuși care combat stresul oxidativ și inflamația sistemică. Datorită efectelor antiinflamatoare, aceste alimente pot preveni apariția bolilor asociate cu vârsta precum diabetul, Alzheimerul și boli cardiovasculare.
Într-un studiu din 2015 realizat în Spania, seniorii care au urmat o dietă mediteraneană, suplimentată cu ulei de măsline și nuci, au prezentat o funcție cognitivă îmbunătățită, în comparație cu un grup de control, potrivit The Harvard Gazette.
Un alt studiu a descoperit o corelație între dieta mediteraneană și lungimea telomerilor, un biomarker al îmbătrânirii considerat cheia longevității. Telomerii sunt segmente de ADN situate la capetele cromozomilor care au rolul de a-i proteja împotriva deteriorării. Aceștia se scurtează natural în timpul diviziunii celulare, dar factori precum stresul oxidativ, inflamația cronică, fumatul, poluarea sau un stil de viață nesănătos pot accelera scurtarea lor.
Când telomerii se scurtează prea mult, celulele nu se mai pot divide corect și pot intra în senescență (îmbătrânire celulară) sau pot muri. Acest lucru contribuie la îmbătrânirea organismului și crește riscul de boli.
Citește și: Dieta mediteraneană vs. dieta vegetariană. Care sunt diferențele dintre ele
Postul intermitent
Acest model alimentar foarte popular în ultimii ani propune alternarea perioadelor de alimentare cu cele de abstinență. Cea mai practicată variantă este 16:8, adică 16 ore fără mâncare și 8 ore în care poți consuma alimentele preferate în orice cantitate.
Postul intermitent poate încetini îmbătrânirea prin mai multe mecanisme. Unul dintre ele este autofagia, un proces activat în pauzele lungi dintre mese prin care celulele își curăță și „reciclează” componentele deteriorate. În perioadele de post, corpul elimină structurile celulare uzate, ceea ce previne acumularea unor „deșeuri” care grăbesc îmbătrânirea.
Postul intermitent activează și alte căi biologice asociate cu longevitatea, cum ar fi reducerea inflamației și îmbunătățirea funcției mitocondriilor, organite celulare care influențează rata de îmbătrânire și durata de viață. Perioadele de repaus alimentar modifică și metabolismul, determinând organismul să între în starea de cetoză, la fel ca dieta keto.
Totodată, postul intermitent stimulează activitatea unor proteine esențiale pentru longevitate și protecția celulară, cum ar fi FOXO3 și SIRT1, care ajută la încetinirea procesului de îmbătrânire.
Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.
Vârsta exactă la care fumatul, sedentarismul și alcoolul încep să provoace probleme de sănătate serioase... Ce se poate întâmpla dacă faci duș seara. Beneficiile pentru somn și sănătatea pielii...