Enterocolita: ce trebuie să știi despre simptome și tratament, cauze și mod de transmitere

• FCSB - Inter Club d’Escaldes se vede pe Antena 1 și în AntenaPLAY azi de la 20:30!

Enterocolita este o inflamație simultană a intestinului subțire (enterită) și a colonului (colită). Inflamația unui singur segment intestinal este destul de comună, însă, atunci când sunt afectate în același timp atât intestinul subțire, cât și cel gros, manifestările sunt mai severe de obicei, potrivit centrului medical Cleveland Clinic, din Statele Unite. Dacă inflamația implică și stomacul, afecțiunea se numește gastroenterocolită.

Ce provoacă enterocolita?

Inflamația este mecanismul prin care organismul nostru se apără atunci când detectează o infecție sau o leziune. În enterocolită, ea apare de obicei ca reacție a sistemului imunitar la o infecție a intestinelor cauzată de bacterii, virusuri sau paraziți. Când acești agenți patogeni atacă mucoasa intestinală, corpul răspunde prin activarea apărării naturale.

Bacteriile cel mai frecvent implicate în apariția enterocolitei sunt:

• Salmonella
• Shigella
• Escherichia coli (E. coli)
• Campylobacter
• Clostridium difficile (mai ales după antibiotice)

Dintre virusuri, cele mai provoacă mai frecvent enterocolită sunt:

• rotavirusul (mai ales la copii)
• norovirusul
• adenovirusul

Enterocolita poate fi declanșată și de paraziți, în special în zonele cu igienă precară:

• Giardia lamblia
• Entamoeba histolytica
• Cryptosporidium

Citește și: Trebuie sau nu să spălăm ouăle înainte să gătim cu ele? Ce spun experții

Cauzele infecțioase sunt cele mai comune, dar inflamația intestinelor poate fi provoacă și de alți factori. Enterocolita poate apărea ca o reacție la anumite medicamente, în special la antibiotice sau antiinflamatoare. O altă cauză poate fi boala inflamatorie intestinală, un grup de tulburări care include boala Crohn și colita ulcerativă. Alergiile alimentare și intoleranțele provoacă, de asemenea, inflamație intestinală.

Ce simptome are enterocolita?

Inflamația intestinelor afectează mucoasa, care acționează ca un filtru: permite absorbția substanțelor benefice și le blochează pe cele dăunătoare. Când mucoasa intestinală se inflamează, absorbția substanțelor este afectată, iar digestia este perturbată.

Enterocolita poate fi identificată ușor prin simptomele digestive specifice:

• dureri abdominale și crampe
• diaree, uneori cu sânge
• greață și vărsături
• senzație de balonare și abdomen umflat
• pierderea poftei de mâncare

Pe lângă inflamația locală, sistemul imunitar poate declanșa și simptome generale de boală:

• febră
• frisoane
• oboseală accentuată
• dureri musculare și de cap
• stare generală de rău

Cum se transmite enterocolita?

Consumul de alimente contaminate este una dintre cele mai frecvente căi de transmitere a enterocolitei. Carnea crudă sau insuficient gătită, lactatele nepasteurizate și fructele sau legumele nespălate pot conține bacterii, virusuri sau paraziți care ajung în sistemul digestiv și provoacă inflamația intestinelor.

Alte cauze ale îmbolnăvirilor sunt:

Mâinile murdare

Igiena necorespunzătoare a mâinilor favorizează transmiterea infecției mai ales în rândul copiilor. Mâinile nespălate după utilizarea toaletei sau înainte de masă pot transporta microbi în tractul digestiv.

Consumul de apă contaminată

În zonele cu rețele de alimentare care nu sunt bine întreținute sau în timpul călătoriilor în regiuni cu standarde sanitare scăzute, apa potabilă este o altă sursă majoră de infectare.

Contactul direct cu persoane infectate

Enterocolita se transmite mai ușor în colectivități cum sunt grădinițele, școlile sau căminele. În special virusurile digestive precum rotavirusul și norovirusul se răspândesc cu mare ușurință de la o persoană la alta, prin contact direct, obiecte contaminate sau chiar prin particule microscopice de salivă.

De ce enterocolita apare mai frecvent vara?

Enterocolita este considerată o boală specifică sezonului cald, deși poate apărea și în restul anului. Temperaturile ridicate favorizează înmulțirea bacteriilor, virusurilor și paraziților în alimente și apă.

În lunile călduroase, alimentele se alterează mai ușor dacă nu sunt depozitate corespunzător, iar consumul crește riscul de infecții digestive. La răspândirea enterocolitei vara contribuie, de asemenea, aglomerația din stațiunile turistice și taberele de vară, unde contactul între persoane este mai strâns, iar regulile de igienă pot fi mai greu de respectat.

Cine este mai vulnerabil la enterocolită?

Enterocolita poate afecta persoane de toate vârstele, însă anumite categorii sunt mai vulnerabile:

• Copiii mici, cu vârsta sub 5 ani, care au un sistem imunitar încă în formare și sunt mai expuși contactului cu surse de infecție;
• Vârstnicii, al căror sistem imunitar este mai slăbit. Afecțiunile cronice pe care mulți dintre ei le au îi predispun la complicații;
• Persoanele cu imunitate scăzută, cum ar fi pacienții oncologici, cei cu boli autoimune, cu HIV/SIDA sau care au suferit transplanturi. Aceștia sunt mai susceptibili la forme severe de enterocolită.

Tipurile de enterocolită

În funcție de cauze, această afecțiune digestivă poate fi clasificată în mai multe tipuri:

Enterocolita necrozantă

Afectează în special nou-născuții prematuri. Inflamația severă a intestinelor duce la întreruperea circulației sângelui în țesuturi, ceea ce poate provoca moartea acestora (necroză). Cauza exactă nu e clară, dar sunt implicați factori bacterieni și vasculari.

Enterocolita pseudomembranoasă

Apare frecvent după administrarea de antibiotice, mai ales în spitale. Este provocată de Clostridium difficile, o bacterie care se dezvoltă excesiv atunci când flora intestinală este distrusă de tratamente. Produce toxine care atacă mucoasa intestinală.

Enterocolita hemoragică

Este cauzată de o tulpină agresivă de E. coli, care produce toxine ce determină inflamație și sângerări intestinale. Afectează în special copiii mici și vârstnicii și se manifestă prin diaree cu sânge.

Enterocolita indusă de proteine alimentare

Este o formă de alergie alimentară care afectează copiii cu vârsta sub 2 ani. Nu implică reacțiile alergice clasice (IgE), ci produce o inflamație întârziată a intestinelor după consumul unor alimente precum laptele sau orezul.

Enterocolita asociată bolii Hirschsprung

Apare la copiii cu această malformație congenitală a colonului. Blocajele intestinale favorizează stagnarea materiilor fecale și dezvoltarea bacteriilor, care pot invada mucoasa și provoca inflamație severă.

Enterocolita neutropenică

Afectează persoanele cu un sistem imunitar compromis, în special pacienții oncologici care fac chimioterapie. Scăderea numărului de neutrofile (celule imune) crește riscul de infecții grave la nivel intestinal.

Cum se stabilește diagnosticul de enterocolită?

Pentru că enterita, colita și enterocolita au manifestări similare, nu se poate determina de la început care segment al intestinului este afectat. Prezența inflamației este sugerată de simptomele clinice, însă, pentru confirmare și identificarea cauzei, sunt necesare investigații suplimentare.

Pentru un diagnostic corect, medicii pot recomanda:

• Analize de sânge, care evidențiază semnele unei infecții sau ale inflamației sistemice;
• Examinarea scaunului, pentru detectarea eventualilor agenți infecțioși. Coprocultura este folosită pentru a detecta bacteriile patogene, examenul coproparazitologic identifică paraziții intestinali, iar pentru alți agenți infecțioși se recomandă teste specifice, cum ar fi testul pentru rotavirus / adenovirus sau testul pentru toxina Clostridium difficile;
• Investigații imagistice, cum sunt ecografia abdominală și tomografia computerizată (CT), care sunt utile în evidențierea inflamației și a uor posibile complicații intestinale.

Tratament și îngrijire

Formele ușoare și moderate de enterocolită se pot trata acasă, dar în cazurile grave, este necesară intervenția medicală. Tratamentul enterocolitei se stabilește în funcție de ce anume a provocat boala și de severitatea ei. Acesta poate include:

• Medicamente împotriva infecției - antibiotice, antivirale sau antiparazitare, în funcție de agentul infecțios identificat;
• Rehidratare cu lichide și electroliți administrate intravenos dacă persoana afectată este foarte deshidratată din cauza diareei și a vărsăturilor;
• Corticosteroizi pentru a reduce inflamația intestinală;
• Analgezice pentru atenuarea durerii, dacă este necesar.

În formele severe, pot fi necesare măsuri mai complexe:

• Drenarea acumulărilor de lichide, gaze sau materii solide din intestin sau din cavitatea abdominală;
• Intervenții chirurgicale dacă există un blocaj, o perforație sau porțiuni de intestin care nu mai sunt viabile;
• Colostomie sau ileostomie temporară, adică o deviere a tranzitului intestinal, pentru a permite vindecarea zonei de intestin inflamate;
• Nutriție intravenoasă, în cazul în care alimentația orală nu este posibilă sau agravează simptomele.

Citește și: Băuturi care pot ameliora diareea. De ce pot atenua simptomele

Formele de enterocolită care afectează sugarii, precum enterocolita necrozantă sau cea asociată bolii Hirschsprung, pot fi foarte grave. Chiar și așa, dacă sunt diagnosticate la timp și tratate corect, majoritatea bebelușilor se recuperează bine. Totuși, unii pot rămâne cu infecții recurente sau alte complicații pe termen lung.

Informațiile prezentate în acest articol nu înlocuiesc consultul medical. Cereți sfatul medicului dumneavoastră pentru diagnostic și tratament.